(1)Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
a)ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b)omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c)evidentierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operaţiuni reale ori evidentierea altor operaţiuni fictive;
d)alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e)executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f)sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g)substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscală şi ale Codului de procedura penală.
(2)Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minima a pedepsei prevăzute de lege şi limita maxima a acesteia se majorează cu 2 ani.
(3)Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minima a pedepsei prevăzute de lege şi limita maxima a acesteia se majorează cu 3 ani.