(1)O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie.
(2)Caracterul special al unei reglementări se determina în funcţie de obiectul acesteia, circumstantiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul soluţiilor legislative pe care le instituie.
(3)Reglementarea este derogatorie dacă soluţiile legislative referitoare la o situaţie anume determinata cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urma pastrandu-şi caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.