21. (1) În sensul art. 362 alin. (1) din Codul fiscal, într-un antrepozit fiscal pot fi produse, transformate, deţinute în regim suspensiv de accize numai produsele accizabile aparţinând uneia dintre următoarele grupe de produse:
1)a) alcool şi băuturi alcoolice;
2)b) tutun prelucrat;
3)c) produse energetice.
4)(2) În antrepozitul fiscal de producţie sunt permise primirea şi depozitarea în regim suspensiv de accize a produselor accizabile utilizate ca materie primă în procesul de producţie de produse accizabile şi a produselor accizabile rezultate din activitatea de producţie pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
5)(3) În antrepozitul fiscal de depozitare produse energetice este permisă deţinerea în regim suspensiv de accize şi a biocombustibililor şi biocarburanţilor prevăzuţi la pct. 113 alin. (2), precum şi a aditivilor utilizaţi exclusiv pentru amestecul cu combustibilii pentru încălzire şi combustibilii pentru motor tradiţionali.
6)(4) În sensul art. 362 alin. (1) din Codul fiscal, produsele accizabile pentru care accizele au fost plătite pot fi amestecate în afara antrepozitului fiscal, între ele sau cu produse neaccizabile, cu condiţia ca accizele aferente produselor accizabile care fac obiectul amestecului să fi fost plătite anterior şi suma plătită să nu fie mai mică decât contravaloarea accizei care ar putea fi aplicată asupra amestecului.
7)(5) În aplicarea art. 362 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, prin gospodărie individuală se înţelege gospodăria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a cărei producţie este consumată de către aceasta şi membrii familiei sale.
8)(6) Gospodăriile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri şi/sau băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, au obligaţia de a depune o declaraţie la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au domiciliul până pe data de 15 ianuarie inclusiv a anului următor celui în care se produc aceste produse. Declaraţia se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
9)(7) Autoritatea vamală teritorială ţine o evidenţă a gospodăriilor individuale menţionate la alin. (6), în care se înscriu datele de identificare ale acestora, precum şi informaţii privind cantităţile de produse declarate.
10)(8) În situaţia în care gospodăria individuală intenţionează să vândă bere, vinuri sau băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, aceasta are obligaţia de a se autoriza în calitate de antrepozitar autorizat.
11)(9) În aplicarea art. 362 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, producţia de vinuri pentru consumul propriu al unei gospodării individuale din recolta proprie poate fi realizată în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate pentru producţia de vinuri.
12)(10) Antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de vinuri primesc pentru prelucrare, în sistem de prestări de servicii, strugurii aparţinând unei gospodării individuale numai dacă aceasta prezintă carnetul de viticultor, eliberat conform normelor emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care este valabil pentru anul de producţie viticolă.
13)(11) Persoanele juridice care deţin în proprietate suprafeţe viticole pot preda struguri către prelucrare în vederea realizării de vin în sistem de prestări de servicii numai către antrepozite fiscale autorizate pentru producţie de vinuri.
14)(12) În cazurile prevăzute la alin. (9) şi (11), antrepozitele fiscale sunt obligate să ţină o evidenţă distinctă care să cuprindă informaţii cu privire la: numele gospodăriei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri primită pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultată, cantitatea de vin preluată de beneficiar, data preluării, numele şi semnătura persoanei care a preluat vinul. Se vor păstra copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodăriile individuale. Cantităţile de vin preluate de gospodăriile individuale sau persoanele juridice sunt însoţite de avizul de însoţire a mărfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii.
15)(13) Pentru cantităţile de vin preluate de gospodăriile individuale şi de persoanele juridice prevăzute la alin. (11), antrepozitele fiscale care au efectuat prestarea de servicii au obligaţia ca lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei de raportare, să comunice informaţiile prevăzute la alin. (12) autorităţii vamale teritoriale în raza căreia îşi au domiciliul membrii gospodăriilor individuale/persoanei juridice.
16)(14) În înţelesul art. 362 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, prin mici producători de vinuri liniştite se înţelege operatorii economici producători de vin liniştit, care din punct de vedere juridic şi economic sunt independenţi faţă de orice alt operator economic producător de vin, utilizează mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de vin şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de vin.
17)(15) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (14) au obligaţia, în conformitate cu prevederile art. 362 alin. (3) din Codul fiscal, să se înregistreze în calitate de mici producători de vinuri liniştite prin depunerea unei declaraţii potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea, înaintea desfăşurării activităţii de producţie.
18)(16) Autoritatea vamală teritorială ţine evidenţa micilor producători de vinuri liniştite, în care înscrie datele de identificare ale acestora, precum şi informaţii privind capacitatea de producţie şi cantităţile de vinuri liniştite realizate.
19)(17) Micii producători de vinuri liniştite au obligaţia să depună la autoritatea vamală teritorială o declaraţie privind cantitatea de vinuri liniştite produsă, precum şi cantităţile de vinuri comercializate în perioada de raportare, potrivit situaţiei al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice. Declaraţia se depune semestrial, până pe data de 15 inclusiv a lunii imediat următoare încheierii unui semestru calendaristic.
20)(18) În cazul în care în timpul anului micul producător de vinuri liniştite înregistrează o producţie mai mare de 1.000 hl de vin şi doreşte să continue această activitate, este obligat ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acestui fapt să depună cerere pentru autorizarea ca antrepozitar autorizat, potrivit prevederilor pct. 18 alin. (4). Până la obţinerea autorizaţiei producătorul poate desfăşura numai activitate de producţie, dar nu şi de comercializare. După obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal, indiferent de producţia realizată în perioada următoare, producătorul nu mai poate reveni la statutul de mic producător de vinuri liniştite.
21)(19) În situaţia în care cererea de autorizare prevăzută la alin. (18) este respinsă, activitatea de producţie încetează, iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea şi sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale.
22)(20) În situaţia în care producătorul de vinuri liniştite nu respectă prevederile alin. (17) şi (18), se consideră că producţia de vinuri se realizează în afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activităţii şi aplicarea măsurilor prevăzute de lege.
23)(21) Micii producători de vinuri liniştite pot comercializa aceste produse în vrac numai către magazine specializate în vânzarea vinurilor, către unităţi de alimentaţie publică sau către antrepozite fiscale.
24)(22) În situaţia în care micii producători de vinuri liniştite comercializează vinul realizat către antrepozite fiscale, deplasarea acestor produse este însoţită de un document comercial care trebuie să conţină aceleaşi informaţii ca şi exemplarul pe suport hârtie al documentului administrativ de însoţire prevăzut în anexa nr. 33, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, mai puţin codul de referinţă administrativ unic. Documentul comercial se certifică atât de autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea micul producător de vinuri liniştite, cât şi de autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor.
25)(23) În aplicarea art. 362 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (14) realizează ei înşişi livrări intracomunitare, respectiv vânzarea şi transportul din România în alte state membre a vinului realizat, aceştia au obligaţia de a informa autoritatea vamală teritorială înainte de efectuarea tranzacţiei şi de a se conforma reglementărilor legale cu privire la aprobarea documentelor de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţelor obligatorii în sectorul vitivinicol, emise de ministerul de resort potrivit Regulamentului (CE) nr. 884/2001.
26)(24) Atunci când un operator economic din România, altul decât un mic producător de vinuri, efectuează achiziţii de vin de la un mic producător de vinuri dintr-un alt stat membru, care este scutit de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, acest operator economic din România are obligaţia de a informa autoritatea vamală teritorială cu privire la achiziţiile de vin prin intermediul documentului care a însoţit transportul, admis de statul membru de expediţie.
27)(25) Micul producător de vinuri aflat în cazul prevăzut la alin. (23), precum şi destinatarul din România prevăzut la alin. (24), au obligaţia să prezinte autorităţii vamale teritoriale o declaraţie centralizatoare, conform modelului prezentat în anexa nr. 9, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, semestrial, până pe data de 15 inclusiv a lunii imediat următoare unui semestru calendaristic.
28)(26) Nerespectarea prevederilor alin. (23)-(25) atrage aplicarea de sancţiuni potrivit prevederilor din Codul fiscal.
29)(27) Antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de produse energetice, inclusiv pentru producţia de bio-ETBE (bio etil terţ butil eter), bio-TAEE (bio terţ amil etil eter) şi/sau alte produse de aceeaşi natură realizate pe bază de bioetanol, pot primi în regim suspensiv de accize bioetanol pentru prelucrare în vederea obţinerii de bio-ETBE, bio-TAEE şi/sau alte produse de aceeaşi natură realizate pe bază de bioetanol ori în vederea amestecului cu benzină.
30)(28) Bioetanolul reprezintă alcoolul etilic realizat în antrepozitele fiscale de producţie a alcoolului etilic şi care este destinat utilizării în producţia de produse energetice şi în alte industrii, cu excepţia industriei alimentare.
31)(29) În aplicarea prevederilor alin. (27) şi (28), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizaţia de antrepozit fiscal se completează în mod corespunzător, după cum urmează:
32)a) pentru producţia de alcool etilic, cu producţie de bioetanol;
33)b) pentru producţia de produse energetice, cu:
(i) producţie de bio-ETBE, bio-TAEE şi/sau alte produse de aceeaşi natură realizate pe bază de bioetanol; şi/sau (ii) depozitare de bioetanol denaturat potrivit pct. 78 alin. (3) lit. b) şi bioetanol nedenaturat, în vederea prelucrării sau a amestecului cu benzină.
34)(30) În afara antrepozitului fiscal pot fi deţinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost înregistrată ca obligaţie de plată, iar prin circuitul economic se poate stabili de către autorităţile competente cu atribuţii de control că produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar înregistrat, de la un importator sau un importator autorizat, după caz.
35)(31) Atunci când pentru produsele accizabile deţinute în afara antrepozitului fiscal nu se poate stabili că acciza a fost înregistrată ca obligaţie de plată, intervine exigibilitatea accizei, obligaţia de plată revenind persoanei care nu poate justifica provenienţa legală a produselor.
36)(32) Producţia de arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care utilizează ca materie primă alcool etilic pentru care accizele nu au fost percepute, intră sub incidenţa regimului de antrepozitare. În acest caz, sistemul informatizat se aplică numai pentru deplasările de astfel de produse pe teritoriul naţional. În cazul deplasării intracomunitare din România în alt stat membru de astfel de produse se aplică prevederile legislaţiei statului membru de destinaţie.
22. (1) În vederea obţinerii autorizaţiei prevăzute la art. 363 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care intenţionează să fie autorizată în calitate de antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere la autoritatea vamală teritorială. Cererea se întocmeşte potrivit modelului din anexa nr. 10, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, şi este însoţită de documentele menţionate în cuprinsul acesteia. În cazul activităţii de producţie, cererea este însoţită şi de manualul de procedură.
37)(2) Cel puţin următoarele informaţii din cererea prevăzută la alin. (1) trebuie atestate de către solicitant prin prezentarea de documente doveditoare:
38)a) amplasarea şi modul de deţinere a locului;
39)b) tipurile de produse accizabile identificate după codul de produs şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;
40)c) produsele accizabile care urmează a fi recepţionate în regim suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producţie de produse accizabile, identificate prin codul de produs;
41)d) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
42)e) organizarea administrativă, fluxurile operaţionale, randamentul utilajelor şi instalaţiilor şi alte date relevante pentru colectarea şi determinarea accizelor, prevăzute într-un manual de procedură; prin organizare administrativă se înţelege schema organizatorică a persoanei care intenţionează să fie antrepozitar autorizat;
43)f) capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 367 din Codul fiscal;
44)g) capacitatea maximă de producţie a instalaţiilor şi utilajelor în 24 de ore, în cazul locului propus pentru producţia produselor accizabile, şi/sau capacitatea de depozitare, în cazul locului propus pentru depozitarea exclusivă a produselor accizabile, declarate pe propria răspundere de persoana fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice care intenţionează să fie antrepozitar autorizat;
45)h) deţinerea autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu, eliberată potrivit legislaţiei în domeniu, sau dovada că au fost întreprinse demersurile în vederea obţinerii acestora;
46)i) dovada constituirii capitalului social minim subscris şi vărsat în cuantumul prevăzut în normele metodologice.
47)(3) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari pentru producţie sau pentru depozitare de produse accizabile trebuie să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă a clădirilor şi a terenurilor. Documentele care atestă deţinerea în proprietate sau în folosinţă a clădirilor şi a terenurilor sunt:
48)a) pentru clădiri, extrasul de carte funciară însoţit de copia titlului de proprietate sau, după caz, a procesului-verbal de recepţie, atunci când acestea au fost construite în regie proprie, sau copia actului care atestă dreptul de folosinţă sub orice formă legală;
49)b) pentru terenuri, extrasul de carte funciară însoţit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atestă dreptul de folosinţă sub orice formă legală.
50)(4) Declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea maximă de producţie în 24 de ore, prevăzută la alin. (2) lit. g), cuprinde informaţii referitoare la capacitatea de producţie a tuturor instalaţiilor şi utilajelor deţinute în antrepozitul fiscal, precum şi la producţia estimată a se realiza la nivelul unui an şi programul de funcţionare stabilit de persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat.
51)(5) Declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea de depozitare prevăzută la alin. (2) lit. g) cuprinde informaţii referitoare la capacitatea maximă de depozitare deţinută în antrepozitul fiscal, precum şi informaţii cu privire la nivelul intrărilor şi ieşirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an.
52)(6) Capacitatea de depozitare prevăzută la alin. (5) se declară în unitatea de măsură prevăzută în anexa nr. 1 de la titlul VIII din Codul fiscal, în funcţie de tipul de produse accizabile.
23. (1) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari autorizaţi pentru producţie de produse accizabile trebuie să prezinte dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile, după cum urmează:
53)a) pentru producţia de bere - 1.500.000 lei;
54)b) pentru producţia de bere realizată de micile fabrici independente - 500.000 lei;
55)c) pentru producţia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizată de micile fabrici independente - 10.000 lei;
56)d) pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 200 lei;
57)e) pentru producţia de vinuri între 5.001 şi 10.000 hl pe an - 25.000 lei;
58)f) pentru producţia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 50.000 lei;
59)g) pentru producţia de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 75.000 lei;
60)h) pentru producţia de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 5.000 hl pe an - 150.000 lei;
61)i) pentru producţia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 100.000 lei;
62)j) pentru producţia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 200.000 lei;
63)k) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 10.000 lei;
64)l) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase între 101 şi 1.000 hl alcool pur pe an - 100.000 lei;
65)m) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase între 1.001 şi 5.000 hl alcool pur pe an - 500.000 lei;
66)n) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 1.000.000 lei;
67)o) pentru producţia de alcool etilic realizată de micile distilerii - 200 lei;
68)p) pentru producţia de tutun prelucrat - 2.000.000 lei;
69)q) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 500.000 lei;
70)r) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, între 10.001 tone şi 40.000 tone pe an - 2.000.000 lei;
71)s) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, peste 40.000 tone pe an - 4.000.000 lei;
72)t) pentru producţia de GPL - 500.000 lei;
73)u) pentru producţia exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi - 50.000 lei.
74)(2) În cazul antrepozitarilor autorizaţi care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim corespunzător acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
75)(3) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari de producţie de produse energetice trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere care să cuprindă calculul prevăzut la pct. 30 alin. (28) pentru fiecare tip de produs accizabil ce urmează a fi realizat, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
76)(4) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari de producţie de produse accizabile trebuie să deţină în proprietate sau să deţină contracte de leasing financiar pentru instalaţiile şi echipamentele care contribuie direct la producţia de produse accizabile pentru care urmează să fie autorizat.
77)(5) Autoritatea vamală teritorială verifică realitatea şi exactitatea informaţiilor şi a documentelor depuse de solicitant. Totodată, autoritatea vamală teritorială verifică dacă acesta îndeplineşte condiţiile de autorizare, precum şi dacă are capacitatea de a respecta obligaţiile pentru a fi autorizat în calitate de antrepozitar.
24. (1) În aplicarea art. 363 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul producţiei de alcool şi băuturi alcoolice, solicitantul autorizaţiei de antrepozit fiscal trebuie să depună pe lângă documentaţia prevăzută la pct. 22 şi:
78)a) lista cu semifabricatele şi produsele finite, înscrise în nomenclatorul de fabricaţie, ce urmează a se realiza în antrepozitul fiscal;
79)b) lista produselor accizabile ce se utilizează ca materie primă în procesul de producţie, precum şi încadrarea tarifară aferentă.
80)(2) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) pot desfăşura activitate în regim de probe tehnologice, sub controlul autorităţii vamale teritoriale, pe o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare de la data obţinerii aprobării scrise.
81)(3) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să obţină încadrarea tarifară a produselor finite, precum şi încadrarea în nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamală centrală, pentru care prezintă acestei autorităţi:
82)a) documentaţia tehnică care reglementează caracteristicile fiecărui produs finit - specificaţie tehnică, standard de firmă sau similar;
83)b) alte documente din care să rezulte toate informaţiile necesare stabilirii clasificării tarifare şi atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura şi cantitatea materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricaţie a produsului finit;
84)c) în cazul în care au fost efectuate probe tehnologice pentru respectivul produs, o notă întocmită de autoritatea vamală teritorială ca urmare a supravegherii fabricării unui lot din fiecare produs finit din care să rezulte cantităţile de materii prime utilizate, cantităţile de produse finite obţinute şi consumurile de utilităţi.
85)(4) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) transmit încadrarea tarifară a produselor finite şi încadrarea în nomenclatorul codurilor de produse accizabile la autoritatea vamală teritorială la care au depus documentaţia în vederea autorizării.
86)(5) În perioada de probe tehnologice prevăzută la alin. (2), produsele accizabile finite obţinute nu pot părăsi locul propus a fi autorizat ca antrepozit fiscal.
25. (1) În aplicarea art. 363 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul producţiei de produse energetice, cererea depusă de solicitantul autorizaţiei de antrepozit fiscal este însoţită de un referat care cuprinde semifabricatele şi produsele finite înscrise în nomenclatorul de fabricaţie, domeniul de utilizare al acestora, precum şi o rubrică aferentă asimilării produselor din punctul de vedere al nivelului accizelor, după caz. Referatele se întocmesc, în baza manualului de procedură prezentat de solicitant, de institute/societăţi care au înscrisă în obiectul de activitate una dintre activităţile cu codurile CAEN 7112, 7120 sau 7490 şi au implementate standardele de calitate ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001. Pe lângă referat şi documentaţiile prevăzute la pct. 22 şi pct. 24 alin. (3), solicitantul depune:
87)a) manualul de procedură vizat de institutele/societăţile menţionate mai sus; şi
88)b) lista produselor accizabile ce se utilizează ca materie primă în procesul de producţie, cu precizarea codurilor NC aferente acestora.
89)(2) Dispoziţiile prevăzute la pct. 24. alin. (2)-(5) se aplică şi antrepozitarilor propuşi pentru producţia de produse energetice.
26. (1) În situaţiile prevăzute la pct. 24 şi 25, după încheierea probelor tehnologice, solicitantul autorizaţiei de antrepozit fiscal de producţie are obligaţia ca în prezenţa reprezentantului autorităţii vamale teritoriale să preleve probe din fiecare produs accizabil realizat, fiecare probă fiind constituită din două eşantioane identice. Autoritatea vamală teritorială sigilează toate eşantioanele şi predă spre analiză un eşantion către un laborator acreditat conform standardului ISO 17025 pentru astfel de analize, urmând ca celălalt eşantion să fie păstrat ca probă-martor de către solicitant. Cheltuielile aferente efectuării analizei eşantionului de către laboratorul acreditat conform standardului ISO 17025 intră în sarcina operatorului economic.
90)(2) Autoritatea vamală centrală verifică dacă rezultatele analizelor efectuate conform procedurii prevăzute la alin. (1) confirmă încadrarea tarifară şi încadrarea în nomenclatorul codurilor de produse accizabile pe care autoritatea vamală centrală le-a stabilit pe baza documentelor menţionate la pct. 24 alin. (3).
91)(3) În situaţia în care se constată diferenţe privind încadrarea în categoria de produse accizabile stabilită pe bază de documente faţă de încadrarea în categoria de produse accizabile stabilită în urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul propus are obligaţia remedierii neconcordanţelor.
92)(4) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata acţiunii de verificare să asigure condiţiile necesare bunei desfăşurări a acesteia.
27. (1) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari autorizaţi pentru depozitarea de produse accizabile trebuie să prezinte dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat minim, stabilit pe categorii de produse accizabile, după cum urmează:
93)a) pentru depozitarea de bere - 10.000 lei;
94)b) pentru depozitarea de vinuri - 2.000 lei;
95)c) pentru depozitarea de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri - 50.000 lei;
96)d) pentru depozitarea de produse intermediare - 100.000 lei;
97)e) pentru depozitarea de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase - 100.000 lei;
98)f) pentru depozitarea de arome alimentare - 5.000 lei;
99)g) pentru depozitarea de tutun prelucrat - 500.000 lei;
100)h) pentru depozitarea de produse energetice, exceptând depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi depozitarea de GPL - 500.000 lei;
101)i) pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor - 20.000 lei;
102)j) pentru depozitarea de GPL - 50.000 lei;
103)k) pentru depozitarea exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi - 20.000 lei.
104)(2) În cazul antrepozitarilor autorizaţi care depozitează mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris şi vărsat corespunzător acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
28. În cazul antrepozitarilor autorizaţi care deţin atât antrepozite fiscale pentru producţie, cât şi antrepozite fiscale pentru depozitare, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris şi vărsat corespunzător acelei activităţi pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare. 29. În termen de 30 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei complete, autoritatea vamală teritorială înaintează această documentaţie autorităţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau autorităţii teritoriale care asigură secretariatul comisiei teritoriale, după caz, însoţită de un referat întocmit de autoritatea vamală teritorială care să cuprindă fie propunerea de aprobare, fie propunerea de respingere a cererii de autorizare, după caz, precum şi aspectele avute în vedere la luarea acestei decizii. 30. (1) În aplicarea art. 364 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul fiscal, locul care urmează să fie autorizat ca antrepozit fiscal trebuie să fie strict delimitat, respectiv trebuie să fie împrejmuit şi să aibă acces propriu, iar activitatea care se desfăşoară în acest loc trebuie să fie independentă de alte activităţi desfăşurate de persoana care solicită autorizarea şi care nu au legătură cu producţia sau depozitarea de produse accizabile.
105)(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) tancurile plutitoare şi barjele aflate în perimetrul zonelor portuare, destinate depozitării produselor energetice în vederea aprovizionării navelor.
106)(3) În aplicarea prevederilor art. 364 alin. (2) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de produse accizabile: bere, vin, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare şi alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, aşa cum sunt acestea definite la art. 349 - art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, pot desfăşura în antrepozitul fiscal de producţie alte activităţi care au legătură cu activitatea principală desfăşurată şi care conduc la utilizarea materiilor prime şi auxiliare, a subproduselor obţinute sau care contribuie la realizarea producţiei.
Exemplul nr. 1: Un antrepozit pentru producţia de bere, vin, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, poate produce: ape şi băuturi nealcoolice, plate sau carbogazoase, ambalaje necesare îmbutelierii produselor etc.; prin băuturi nealcoolice se înţelege băuturi al căror conţinut de alcool este zero, cum sunt, de exemplu, băuturile răcoritoare, berea fără alcool, şampania pentru copii. Exemplul nr. 2: Un antrepozit de producţie alcool sau distilate poate utiliza drojdia de vin, borhotul, boasca, sâmburii de struguri pentru obţinerea de alte produse neaccizabile, poate produce ambalaje necesare îmbutelierii produselor etc. Exemplul nr. 3: Un antrepozit de producţie ţigarete poate fabrica filtre pentru ţigarete, ambalaje, precum şi materiale pentru ambalare.
107)(4) Antrepozitarul autorizat care intenţionează să desfăşoare în antrepozitul fiscal de producţie şi activităţi de producţie prevăzute la alin. (3) anunţă în scris această intenţie la autoritatea vamală teritorială şi depune la această autoritate manualul de procedură corespunzător produselor neaccizabile pe care intenţionează să le realizeze în antrepozitul fiscal de producţie pe care îl deţine.
108)(5) În antrepozitul fiscal de producţie este permisă desfăşurarea tuturor activităţilor care fac parte din procesul de producţie a produselor accizabile înscrise în autorizaţia de antrepozit fiscal, inclusiv a activităţilor prevăzute la alin. (3), începând cu procesarea materiilor prime până la realizarea produsului finit, aşa cum este acesta descris în manualul de procedură, depus la momentul autorizării antrepozitului fiscal de producţie, sau la momentul în care antrepozitarul autorizat a anunţat că intenţionează să desfăşoare în antrepozitul fiscal de producţie şi activităţi de producţie prevăzute la alin. (3).
109)(6) În situaţia în care funcţionarea instalaţiei pentru îmbutelierea apei şi a băuturilor nealcoolice, plate sau carbogazoase, influenţează declaraţia prevăzută la pct. 22 alin. (5), aceasta va fi modificată în mod corespunzător de către antrepozitarul autorizat.
110)(7) Autoritatea vamală teritorială transmite o copie a documentului prevăzut la alin. (4), precum şi a oricăror altor documente anexate de către antrepozitarul autorizat direcţiei de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau autorităţii teritoriale care asigură secretariatul comisiilor teritoriale.
111)(8) Un loc poate fi autorizat/reautorizat ca antrepozit fiscal de depozitare atunci când volumul mediu trimestrial al intrărilor/ieşirilor de produse accizabile estimate/depozitate la nivelul unui an calendaristic depăşeşte următoarele limite:
112)a) bere - 1.500 hl de produs;
113)b) vinuri şi băuturi fermentate - 1.500 hl de produs;
114)c) produse intermediare - 1.250 hl de produs;
115)d) băuturi spirtoase - 250 hl de alcool pur;
116)e) alcool etilic - 1.000 hl de alcool pur;
117)f) băuturi alcoolice în general - 300 hl de alcool pur;
118)g) tutun prelucrat - o cantitate a cărei valoare la preţul de vânzare cu amănuntul în cazul ţigaretelor, respectiv la preţul de livrare în celelalte cazuri să nu fie mai mică de 11.845.034 lei;
119)h) produse energetice - 3.500 tone, cu excepţia antrepozitelor fiscale de depozitare autorizate în exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor şi navelor cu produse energetice destinate utilizării drept combustibil;
120)i) arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice - 15 hl de alcool pur;
121)j) antrepozitele fiscale autorizate în exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a băuturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vânzării la bordul navelor şi aeronavelor - o cantitate a cărei valoare la preţul de livrare să nu fie mai mică de 473.801 lei.
122)(9) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (8) lit. b) antrepozitarii autorizaţi care deţin atât antrepozite fiscale pentru producţia de vinuri, cât şi antrepozite fiscale pentru depozitarea vinurilor.
123)(10) Până pe data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie a fiecărui an, inclusiv, autorităţile vamale teritoriale verifică şi transmit direcţiei care asigură secretariatul comisiei o situaţie privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (8) de către antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, precum şi propuneri după caz.
124)(11) Locurile destinate producţiei de vinuri sau de băuturi fermentate, altele decât berea şi vinurile, trebuie să fie dotate cu vase litrate.
125)(12) Locurile destinate producţiei de alcool etilic şi de distilate ca materie primă şi locurile destinate producţiei de băuturi alcoolice obţinute exclusiv din prelucrarea alcoolului şi a distilatelor trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare legală pentru determinarea concentraţiei alcoolice, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.
126)(13) În cazul antrepozitelor fiscale de producţie de alcool şi de distilate, coloanele de distilare şi rafinare trebuie să fie dotate cu contoare pentru determinarea cantităţii de produse obţinute şi a concentraţiei alcoolice avizate şi sigilate conform reglementărilor specifice stabilite de Biroul Român de Metrologie Legală.
127)(14) În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic, contoarele se amplasează la ieşirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la ieşirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat şi la ieşirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel încât să fie contorizate toate cantităţile de alcool rezultate.
128)(15) În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de distilate, contoarele se amplasează la ieşirea din coloanele de distilare sau, după caz, la ieşirea din instalaţiile de distilare.
129)(16) Sunt interzise folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate.
130)(17) Operatorii economici care solicită autorizarea ca antrepozitari pentru producţia de alcool şi de distilate sunt obligaţi să deţină certificate eliberate de Biroul Român de Metrologie Legală sau de un laborator de metrologie agreat de acesta, pentru toate rezervoarele şi recipientele calibrate în care se depozitează alcoolul, distilatele şi materiile prime accizabile din care provin acestea, indiferent de natura lor.
131)(18) Prin excepţie de la prevederile alin. (12)-(17), în cazul antrepozitelor fiscale autorizate ca mici distilerii potrivit art. 353 alin. (3) din Codul fiscal, care utilizează pentru realizarea producţiei instalaţii tip alambic, operatorii economici care solicită autorizarea ca antrepozitari trebuie să depună la autoritatea vamală teritorială o declaraţie pe propria răspundere privind capacitatea vaselor de depozitare deţinute, precum şi a capacităţii de încărcare a instalaţiei tip alambic.
132)(19) În cazul antrepozitelor fiscale prevăzute la alin. (18), instalaţiile de tip alambic se sigilează pe perioada de nefuncţionare de către autoritatea vamală teritorială.
133)(20) Locurile destinate producţiei de alcool etilic şi distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele şi rezervoarele de alcool şi distilate, precum şi a căilor de acces în antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau în memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor înregistrate fiind de minimum 30 de zile calendaristice. Sistemul de supraveghere trebuie să funcţioneze permanent, inclusiv în perioadele de nefuncţionare a antrepozitului, chiar şi în condiţiile întreruperii alimentării cu energie electrică de la reţeaua de distribuţie.
134)(21) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (20) micile distilerii prevăzute la alin. (19).
135)(22) Într-un antrepozit fiscal de depozitare se pot depozita produse din grupa băuturilor alcoolice, în stare îmbuteliată, în partide separate, respectiv bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare, băuturi spirtoase.
136)(23) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare de alcool etilic şi de distilate în stare vărsată numai dacă deţine rezervoare calibrate avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.
137)(24) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de producţie sau de depozitare de produse energetice numai dacă este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare produs în parte, calibrate de Biroul Român de Metrologie Legală.
138)(25) Obligativitatea calibrării rezervoarelor aferente tancurilor plutitoare şi a barjelor pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementărilor specifice ale Biroului Român de Metrologie Legală.
139)(26) Locurile destinate producţiei sau depozitării de produse energetice trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare a debitului volumic sau masic.
140)(27) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care nivelul accizelor este exprimat în lei/tonă se dotează cu mijloace de măsurare a masei.
141)(28) Media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime se calculează în funcţie de valoarea totală a accizelor aferente materiilor prime achiziţionate şi utilizate în vederea obţinerii produsului finit, în funcţie de consumurile specifice, împărţită la cantitatea totală de materii prime folosite. Media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime achiziţionate şi utilizate se stabileşte de operatorul economic pe baza datelor privind cantităţile de materii prime utilizate pentru obţinerea unei cantităţi de produs finit echivalente unităţii de măsură în care este exprimat nivelul accizelor.
142)(29) Media ponderată prevăzută la alin. (28) nu se calculează atunci când pentru realizarea produsului finit se utilizează numai materii prime care nu sunt supuse reglementărilor privind regimul accizelor armonizate.
31. (1) În aplicarea art. 364 alin. (4) din Codul fiscal, rezerva de stat şi rezerva de mobilizare se autorizează ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numărul locurilor de depozitare pe care le deţine.
143)(2) Pentru obţinerea autorizaţiei, instituţiile care gestionează rezerva de stat şi rezerva de mobilizare depun o cerere la autoritatea fiscală centrală, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10.
144)(3) Locurile aferente operatorilor economici care constituie şi menţin exclusiv stocurile de urgenţă, conform Legii nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, se autorizează ca un singur antrepozit fiscal de depozitare pentru fiecare operator economic în parte, indiferent de numărul locurilor de depozitare pe care acesta le deţine.
145)(4) Pentru obţinerea autorizaţiei, operatorii economici care constituie şi menţin stocurile de urgenţă depun la autoritatea fiscală centrală o cerere potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10. Cererea este însoţită de documentul transmis operatorului economic de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, din care rezultă produsele energetice şi cantităţile de produse energetice care reprezintă stocurile de urgenţă pe care acesta are obligaţia să le constituie şi să le menţină.
32. (1) În aplicarea prevederilor art. 365 alin. (1) din Codul fiscal, după analizarea referatelor întocmite de autorităţile vamale teritoriale şi a documentaţiilor depuse de solicitant, comisia sau comisia teritorială, după caz, aprobă sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
146)(2) Autorizaţia pentru un antrepozit fiscal are ca dată de începere a valabilităţii data de 1 a lunii următoare celei în care a fost aprobată cererea de autorizare de către comisie sau de către comisia teritorială, după caz. Ca urmare a modificării perioadei de valabilitate a autorizaţiilor de antrepozit fiscal, de la 3 ani la 5 ani, potrivit art. 365 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, perioada de valabilitate a autorizaţiilor de antrepozit fiscal emise până la data de 31 decembrie 2015 şi care sunt valide la data de 1 ianuarie 2016 se prelungeşte de drept până la 5 ani, fără nicio solicitare din partea antrepozitarului autorizat şi fără a fi necesară depunerea unei cereri de reautorizare.
147)(3) În cazul antrepozitelor fiscale de producţie, în baza documentaţiei depuse de antrepozitarul autorizat, în autorizaţia aferentă antrepozitului fiscal se înscriu natura activităţii autorizată a fi desfăşurată, precum şi materiile prime accizabile care pot fi primite în regim suspensiv de accize şi produsele accizabile finite ce se realizează în antrepozitul fiscal.
148)(4) În cazul antrepozitelor fiscale de depozitare produse energetice care efectuează operaţiuni de aditivare a produselor energetice, de amestec între biocarburanţi şi carburanţi tradiţionali sau între biocombustibili şi combustibili tradiţionali, în baza documentaţiei depuse de antrepozitarul autorizat, în autorizaţia aferentă antrepozitului fiscal trebuie menţionate produsele accizabile plasate în regim suspensiv de accize, precum şi operaţiunile care se efectuează în antrepozitele fiscale depozitare, respectiv depozitare, depozitare şi amestec, depozitare şi aditivare.
33. (1) În sensul prevederilor art. 365 alin. (5) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizaţi pot solicita autorităţii fiscale centrale sau autorităţii teritoriale, după caz, modificarea autorizaţiei atunci când constată erori în redactarea autorizaţiei de antrepozit fiscal ori în alte situaţii cum ar fi: introducerea unui nou produs accizabil în nomenclatorul de fabricaţie, înscrierea de noi materii prime accizabile în autorizaţia de antrepozit fiscal.
149)(2) În cazul oricărui nou produs ce urmează a intra în nomenclatorul de fabricaţie, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a prezenta autorităţii vamale centrale documentaţia completă potrivit prevederilor pct. 24 alin. (3), în vederea obţinerii încadrării tarifare a produsului, precum şi a încadrării în nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de această autoritate.
150)(3) În sensul alin. (2), prin noţiunea de "produs nou" se înţelege produsul finit accizabil care datorită caracteristicilor şi proprietăţilor fizico-chimice şi organoleptice determină o încadrare într-o nouă categorie de produse în nomenclatorul codurilor de produse accizabile ale antrepozitului fiscal, faţă de cele deţinute potrivit autorizaţiei de antrepozit fiscal.
151)(4) În situaţia prevăzută la alin. (2), antrepozitarul autorizat poate desfăşura activitatea de producţie în condiţiile în care a fost depusă documentaţia completă în vederea obţinerii încadrării tarifare a produselor finite, precum şi a încadrării în nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
152)(5) Imediat după introducerea în fabricaţie a noului produs, antrepozitarul autorizat are obligaţia îndeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevăzută la pct. 26 alin. (1)-(3).
153)(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), atunci când se constată diferenţe între încadrarea tarifară rezultată în urma efectuării analizelor şi încadrarea tarifară stabilită pe bază de documente, dacă noua încadrare tarifară are consecinţe în ceea ce priveşte stabilirea codului de produs accizabil ori respectivului produs îi corespunde un alt nivel de accize faţă de cel stabilit iniţial, pentru produsele deja eliberate pentru consum accizele aferente se regularizează după cum urmează:
154)a) în cazul în care produsului accizabil îi corespunde un nivel al accizelor mai ridicat, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a plăti diferenţele de accize stabilite potrivit noului nivel; în acest caz, momentul exigibilităţii accizelor este momentul eliberării pentru consum a produselor accizabile potrivit art. 340 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, iar plata accizelor se efectuează potrivit art. 345 alin. (1) din Codul fiscal;
155)b) în cazul în care produsului accizabil îi corespunde un nivel al accizelor mai scăzut, antrepozitarul autorizat poate solicita restituirea diferenţelor de accize stabilite potrivit noului nivel, în conformitate cu prevederile art. 168 din Codul de procedură fiscală.
Încadrarea tarifară şi stabilirea codurilor de produse accizabile se efectuează de autoritatea vamală centrală. 34. (1) În cazul pierderii autorizaţiei de antrepozit fiscal, titularul autorizaţiei trebuie să anunţe pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
156)(2) În baza documentului care atestă că anunţul referitor la pierdere a fost înaintat spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, autoritatea emitentă a autorizaţiei eliberează la cerere un duplicat al acesteia.
35. (1) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia produselor accizabile, care după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, depun la autoritatea vamală teritorială, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, o cerere de reautorizare, după modelul prevăzut în anexa nr. 10, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, la care trebuie să anexeze documentele prevăzute la pct. I nr. 11 şi pct. III din această anexă, declaraţia privind producţia realizată în anul anterior solicitării reautorizării, o situaţie privind ieşirile totale de produse accizabile, cantităţile totale de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize la nivel naţional, intracomunitar şi la export în anul anterior reautorizării, precum şi orice alte documente în cazul în care intervin modificări asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
157)(2) Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, care doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, depun la autoritatea vamală teritorială, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, o cerere de reautorizare, după modelul prevăzut în anexa nr. 10 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, la care anexează documentele prevăzute la pct. I nr. 11 şi pct. III din această anexă, o situaţie privind ieşirile totale de produse accizabile din anul anterior, cantităţile totale de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize la nivel naţional, intracomunitar şi la export în anul anterior reautorizării, precum şi orice alte documente în cazul în care intervin modificări asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
158)(3) Cererile de reautorizare nedepuse în termenul prevăzut la alin. (1) şi (2) se soluţionează potrivit procedurii generale de autorizare.
159)(4) În termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), autoritatea vamală teritorială înaintează documentaţiile complete către direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau comisiei teritoriale, după caz, însoţite de un referat care să cuprindă fie propunerea de aprobare, fie propunerea de respingere a cererii de autorizare, după caz, precum şi aspectele avute în vedere la luarea acestei decizii.
160)(5) Direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau al comisiei teritoriale, după caz, poate să solicite antrepozitarului autorizat orice informaţie şi documente pe care le consideră necesare cu privire la:
161)a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal;
162)b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice şi cantităţile de produse accizabile ce urmează a fi produse şi/sau depozitate în antrepozitul fiscal;
163)c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garanţia.
36. (1) Modificarea autorizaţiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbării sediului social, a denumirii sau a formei de organizare nu intră sub incidenţa pct. 32 alin. (2), fiind valabilă de la data aprobării de către comisie ori de către comisia teritorială, după caz.
164)(2) Modificarea prevăzută la alin. (1), precum şi orice altă modificare intervenită asupra autorizaţiilor de antrepozitar autorizat în perioada de valabilitate a autorizaţiei nu atrag prelungirea acelei perioade de valabilitate.
37. (1) În aplicarea art. 367 alin. (1) din Codul fiscal, comisia sau comisiile teritoriale, după caz, stabilesc în sarcina antrepozitarilor autorizaţi o garanţie care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal, precum şi riscul neplăţii accizelor pentru produsele accizabile deplasate în regim suspensiv de accize, în cazul circulaţiei intracomunitare.
165)(2) Antrepozitarul autorizat nu este obligat să constituie garanţie pentru produsele energetice supuse accizelor care sunt deplasate din România pe teritoriul Uniunii Europene exclusiv pe cale maritimă sau prin conducte fixe, în cazul în care celelalte state membre implicate sunt de acord.
166)(3) Nivelul garanţiei ce urmează a se constitui se determină potrivit prevederilor pct. 8.
38. (1) În aplicarea prevederilor art. 367 alin. (3) din Codul fiscal, în vederea înregistrării producţiei de bere, fiecare antrepozitar autorizat pentru producţie bere este obligat:
167)a) să înregistreze producţia de bere rezultată la sfârşitul procesului tehnologic şi să înscrie datele în rapoartele de producţie şi gestionare, cu specificarea capacităţii ambalajelor şi a recipientelor de depozitare, precum şi a cantităţii de bere exprimate în litri;
168)b) să determine concentraţia zaharometrică a berii, conform standardelor în vigoare privind determinarea concentraţiei exprimate în grade Plato a berii, elaborate de Asociaţia de Standardizare din România, şi să elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realităţii concentraţiei zaharometrice a sortimentelor de bere se are în vedere concentraţia înscrisă în specificaţia tehnică internă, elaborată pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment.
169)(2) În aplicarea prevederilor art. 367 alin. (3) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool şi distilate îşi pot desfăşura activitatea numai după aplicarea sigiliilor pe instalaţiile şi utilajele de producţie de alcool etilic de către reprezentantul autorităţii vamale teritoriale.
170)(3) În sensul alin. (2), în cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool, sigiliile se aplică pe întregul flux tehnologic de la ieşirea alcoolului brut, rafinat şi tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare şi până la contoare, inclusiv pe acestea.
171)(4) În sensul alin. (2), în cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de distilate, sigiliile se aplică la ieşirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalaţiile de distilare.
172)(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), sigiliile se aplică şi pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de măsură şi control, pe orice orificii şi robineţi existenţi pe întregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
173)(6) În cazul producţiei de alcool, aparatele şi piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare şi rafinare, precum şi de pe tot circuitul instalaţiilor de distilare trebuie îmbinate în aşa fel încât să poată fi sigilate.
174)(7) Sigiliile prevăzute la alin. (2) aparţin autorităţii vamale teritoriale, sunt înseriate şi poartă, în mod obligatoriu, însemnele acestei autorităţi. Operaţiunile de sigilare şi desigilare, atunci când se impun, se efectuează de către reprezentantul desemnat de autoritatea vamală teritorială, astfel încât să nu se deterioreze aparatele şi piesele componente.
175)(8) Stabilirea tipului de sigilii, prevăzut la alin. (7), şi a caracteristicilor acestora, uniformizarea şi/sau personalizarea, precum şi coordonarea tuturor operaţiunilor ce se impun revin Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
176)(9) Sigiliile prevăzute la alin. (2) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor.
177)(10) Se interzice antrepozitarilor autorizaţi deteriorarea sau înlăturarea sigiliilor aplicate de către reprezentantul autorităţii vamale teritoriale. În cazul în care sigiliul este deteriorat accidental sau în caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat să solicite prezenţa unui reprezentant al autorităţii vamale teritoriale pentru constatarea cauzelor deteriorării accidentale a sigiliului sau ale avariei.
178)(11) Atunci când intervine necesitatea sigilării şi desigilării aparatelor şi pieselor de pe tot fluxul tehnologic se procedează după cum urmează:
179)a) desigilarea se face numai în baza unei solicitări scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de producţie de alcool şi de distilate;
180)b) cererea de desigilare se transmite autorităţii vamale teritoriale cu cel puţin 3 zile înainte de termenul stabilit pentru efectuarea operaţiunii propriu-zise, solicitând şi desemnarea unui reprezentant al acestei autorităţi, care va proceda la desigilare;
181)c) cu ocazia desigilării, reprezentantul autorităţii vamale teritoriale întocmeşte un proces-verbal de desigilare, în două exemplare, în care se consemnează data şi ora desigilării, cantitatea de alcool şi de distilate înregistrată de contoare la momentul desigilării, precum şi stocul de alcool şi de distilate, pe sortimente, aflat în rezervoare şi în recipiente, măsurate în hectolitri de alcool pur, conform definiţiei de la art. 336 pct. 11 din Codul fiscal.
182)(12) În situaţia în care antrepozitarul autorizat pentru producţie de alcool şi distilate constată un incident sau o disfuncţionalitate în funcţionarea unui contor, acesta procedează după cum urmează:
183)a) transmite imediat o declaraţie către autoritatea vamală teritorială şi solicită prezenţa unui reprezentant al acestei autorităţi. Declaraţia se consemnează într-un registru special înfiinţat în acest scop la nivelul antrepozitului fiscal;
184)b) pentru remedierea defecţiunii se solicită prezenţa unui reprezentant autorizat de către Biroul Român de Metrologie Legală pentru activităţi de reparaţii ale mijloacelor de măsurare din categoria respectivă, care desigilează mijloacele de măsurare, le repune în stare de funcţionare şi le resigilează;
185)c) contoarele defecte pot fi reparate sau înlocuite, sub supravegherea reprezentantului autorităţii vamale teritoriale, cu alte contoare de rezervă, cu specificarea, într-un proces-verbal de înlocuire întocmit de acest reprezentant, a indicilor de la care se reia activitatea;
186)d) dacă timpul de remediere a contoarelor depăşeşte 24 de ore, se întrerupe activitatea de producţie a alcoolului şi a distilatelor, instalaţiile respective fiind sigilate de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale.
187)(13) Atunci când în situaţiile prevăzute la alin. (11) şi (12) este necesară întreruperea activităţii, aceasta se consemnează într-un proces-verbal încheiat în două exemplare de către reprezentantul autorităţii vamale teritoriale, în prezenţa reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. În procesul-verbal încheiat se menţionează cauzele accidentului sau ale avariei care au generat întreruperea activităţii, data şi ora întreruperii acesteia, stocul de alcool şi de distilate existent la acea dată şi indicii înregistraţi de contoare în momentul întreruperii activităţii.
188)(14) Originalul procesului-verbal de desigilare prevăzut la alin. (11) sau de întrerupere a activităţii prevăzut la alin. (13), după caz, se depune la autoritatea vamală teritorială, în termen de 24 de ore de la încheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal rămâne la antrepozitul fiscal.
189)(15) Reluarea activităţii în antrepozitul fiscal se face în baza unei declaraţii de remediere a defecţiunii, întocmită de antrepozitarul autorizat şi vizată de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale, însoţită, după caz, de un aviz eliberat de specialistul autorizat de către Biroul Român de Metrologie Legală pentru activităţi de reparaţii ale mijloacelor de măsurare care a efectuat remedierea. Reprezentantul autorităţii vamale teritoriale va proceda la sigilarea întregului flux tehnologic.
190)(16) Toţi antrepozitarii autorizaţi trebuie să deţină un sistem computerizat de evidenţă a produselor accizabile aflate în antrepozite, a celor intrate sau ieşite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum şi a accizelor aferente acestor categorii de produse.
191)(17) În cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru producţia de alcool etilic şi distilate, sistemul computerizat trebuie să asigure şi evidenţa materiilor prime introduse în fabricaţie, precum şi a semifabricatelor aflate pe linia de fabricaţie. Cantităţile de alcool şi de distilate obţinute se evidenţiază în hectolitri de alcool pur, conform definiţiei de la art. 336 pct. 12 din Codul fiscal.
192)(18) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (17) antrepozitele fiscale, mici distilerii, care utilizează pentru realizarea producţiei instalaţii tip alambic.
39. (1) În aplicarea art. 367 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat care intenţionează să aducă modificări asupra datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă autorizaţia de antrepozitar are obligaţia să anunţe la autoritatea vamală teritorială intenţia sa de modificare cu cel puţin 5 zile înainte de producerea acesteia. Această obligaţie se referă inclusiv la menţionarea oricărui produs accizabil ce urmează a fi obţinut în baza unei documentaţii diferite faţă de cea care a stat la baza emiterii autorizaţiei. Atunci când intenţia de modificare atrage modificarea autorizaţiei, această intenţie se anunţă în scris şi autorităţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau, după caz, autorităţii vamale teritoriale care asigură secretariatul comisiei teritoriale. În cazul modificărilor care se înregistrează la oficiul registrului comerţului, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a prezenta atât autorităţii fiscale centrale, cât şi autorităţii vamale teritoriale documentul, în fotocopie, care atestă realizarea efectivă a modificării, în termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
193)(2) În aplicarea prevederilor art. 367 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizaţi care deţin antrepozite fiscale de producţie şi/sau de depozitare depun la autoritatea vamală teritorială o situaţie lunară centralizatoare privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal. Situaţia se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexele nr. 12-17, care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice, şi se depun on-line până pe data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă. Instrucţiunile pentru utilizarea aplicaţiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autorităţii vamale centrale.
194)(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică antrepozitarilor autorizaţi prevăzuţi la art. 364 alin. (4) din Codul fiscal.
195)(4) În cazul în care în perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal intervin modificări care conduc la schimbarea competenţei în ceea ce priveşte autorizarea ca antrepozit fiscal, soluţionarea cererilor de modificare a autorizaţiilor de antrepozit fiscal rămâne, până la expirarea autorizaţiei de antrepozit fiscal, în competenţa autorităţii care a emis autorizaţia, iar antrepozitarul autorizat are obligaţia de a se conforma cerinţelor legale aferente modificărilor intervenite.
40. (1) În aplicarea prevederilor art. 369 din Codul fiscal, în baza actelor de control emise de organele de specialitate prin care sunt consemnate încălcări ale prevederilor legale în domeniul accizelor, comisia sau comisiile teritoriale dispun suspendarea, cu excepţia cazului prevăzut la art. 433 din Codul fiscal, revocarea sau anularea autorizaţiilor de antrepozit fiscal, după caz.
196)(2) Actele de control prevăzute la alin. (1), temeinic justificate, în care sunt consemnate faptele care generează consecinţe fiscale, se comunică autorităţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau, după caz, autorităţii vamale teritoriale care asigură secretariatul comisiei teritoriale, în termen de două zile lucrătoare de la finalizare, urmând ca acestea să fie înaintate comisiei sau, după caz, comisiei teritoriale în vederea analizării şi dispunerii măsurilor ce se impun.
197)(3) Decizia comisiei sau, după caz, a comisiei teritoriale se aduce la cunoştinţa antrepozitarului autorizat sancţionat. Totodată, această decizie se aduce la cunoştinţa autorităţii vamale teritoriale, care, în maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte, procedează la verificarea stocurilor de produse deţinute de operatorul economic la acea dată.
198)(4) Nu se impune transmiterea unei propuneri de revocare sau de suspendare a autorizaţiei de antrepozit fiscal către comisie sau, după caz, către comisia teritorială, atunci când deficienţele constatate nu generează consecinţe fiscale şi organul de control constată remedierea acestora în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării actului de control.
199)(5) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 433 din Codul fiscal, comisia sau, după caz, comisia teritorială dispune încetarea suspendării autorizaţiei de antrepozit fiscal, în baza referatului emis în acest sens de aceeaşi autoritate care a efectuat controlul cu privire la înlăturarea deficienţelor înscrise în decizia comisiei sau, după caz, a comisiei teritoriale.
200)(6) Suspendarea, revocarea, anularea sau expirarea autorizaţiei de antrepozit fiscal atrage întreruperea ori încetarea activităţii şi, după caz, aplicarea sigiliilor pe instalaţiile de producţie, de către autoritatea vamală teritorială. În cazul în care pe fluxul tehnologic există produse aflate în procesul de producţie, acesta se finalizează sub supraveghere vamală, urmând ca sigilarea instalaţiei să se realizeze după încheierea acestui proces. Prin finalizarea procesului de producţie se înţelege realizarea produsului finit, aşa cum este acesta descris în manualul de procedură, depus la momentul autorizării antrepozitului fiscal de producţie, respectiv la momentul prevăzut la pct. 30 alin. (4).
201)(7) Antrepozitarii autorizaţi a căror autorizaţie a fost revocată sau anulată pot să valorifice produsele accizabile înregistrate în stoc, materii prime, semifabricate, produse finite, numai după ce anunţă în scris autoritatea vamală teritorială cu privire la virarea accizelor datorate la bugetul de stat, după caz.
202)(8) După data la care suspendarea sau revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte, deplasarea produselor accizabile, materii prime sau semifabricate, înregistrate în stoc se efectuează sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale către alte antrepozite fiscale de producţie în vederea procesării.
203)(9) În situaţia prevăzută la alin. (8), produsele accizabile sunt însoţite de un document comercial care trebuie să conţină aceleaşi informaţii ca şi exemplarul pe suport hârtie al documentului administrativ electronic, al cărui model este prezentat în anexa nr. 33, mai puţin codul de referinţă administrativ unic. Documentul comercial se certifică atât de autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitarul autorizat destinatar, cât şi de autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea expeditorul.
204)(10) În cazul revocării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puţin 180 de zile de la data revocării, respectiv de la data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte conform art. 369 alin. (6) din Codul fiscal. În situaţia în care antrepozitarul autorizat contestă decizia de revocare la comisie sau la instanţa de judecată, la calculul termenului de 180 de zile se au în vedere perioadele în care decizia de revocare a produs efecte.
205)(11) Cererea de renunţare la un antrepozit fiscal, în care se menţionează motivele avute în vedere, se depune la autoritatea vamală teritorială. Această autoritate are obligaţia de a verifica dacă la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat deţine stocuri de produse accizabile şi dacă au fost respectate prevederile legale în domeniul accizelor. După verificare, cererea de renunţare însoţită de actul de verificare se transmit comisiei sau, după caz, comisiei teritoriale, care procedează la revocarea autorizaţiei.
206)(12) Termenul de 180 de zile prevăzut la alin. (10) nu se aplică operatorilor economici care au renunţat la o autorizaţie de antrepozitar potrivit alin. (11) şi care doresc o nouă autorizare, cu condiţia ca aceştia să fi respectat prevederile legale în domeniul accizelor. Termenul de 180 de zile prevăzut la alin. (10) nu se aplică nici antrepozitarilor autorizaţi, dacă revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal deţinute a intervenit ca o consecinţă a aplicării prevederilor art. 369 alin. (11) din Codul fiscal.
207)(13) Cererea de renunţare la autorizaţia emisă pentru un antrepozit fiscal, după ce comisia sau, după caz, comisia teritorială a decis revocarea sau anularea autorizaţiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada în care decizia de revocare ori de anulare, după caz, se află în procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
208)(14) Atunci când renunţarea la autorizaţia de antrepozit fiscal intervine ca urmare a unei operaţiuni de fuziune a antrepozitarului autorizat cu un alt operator economic sau de divizare totală ori parţială a activităţii, antrepozitarul autorizat anunţă acest fapt la autoritatea vamală teritorială cu cel puţin 60 de zile înainte de data efectuării operaţiunii şi solicită revocarea autorizaţiei de antrepozitar pe care o deţine.
209)(15) În cazul prevăzut la alin. (14), în situaţia în care se intenţionează continuarea aceleiaşi activităţi cu produse accizabile în regim suspensiv de accize şi în aceleaşi condiţii, antrepozitarul autorizat împreună cu antrepozitarul autorizat propus pot solicita ca revocarea autorizaţiei de antrepozitar să producă efecte concomitent cu data la care produce efecte noua autorizaţie.