9. (1) În aplicarea prevederilor art. 349 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor specifice, operatorul economic care eliberează pentru consum berea provenită de la o mică fabrică de bere independentă înregistrată în alt stat membru trebuie să prezinte un document certificat de autoritatea competentă din acel stat membru din care să rezulte statutul partenerului extern de mică fabrică de bere, precum şi cel puţin denumirea şi codul de acciză ale antrepozitarului autorizat ca mică fabrică de bere.
1)(2) În aplicarea prevederilor art. 349 alin. (8) din Codul fiscal, modelul declaraţiei pe propria răspundere privind cantitatea de bere produsă în anul precedent şi/sau cantitatea de bere pe care urmează să o producă în anul în curs o mică fabrică de bere este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
10. Presiunea datorată dioxidului de carbon în soluţie pentru vinurile spumoase prevăzute la art. 350 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Codul fiscal se măsoară la temperatura de 20°C. 11. (1) Presiunea datorată dioxidului de carbon în soluţie pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, prevăzute la art. 351 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Codul fiscal, se măsoară la temperatura de 20°C.
2)(2) Produsele încadrate la codurile NC 2206 00 31 şi 2206 00 39, care nu sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor, a căror presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie este egală sau mai mare de 1,5 bari, dar mai mică de 3 bari, şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau 2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare, intră în categoria băuturilor fermentate liniştite.
3)(3) Produsele obţinute din fermentarea completă sau parţială a merelor şi/sau a perelor procesate, cu sau fără adaos, înainte sau după fermentare, de apă, arome şi zaharuri, încadrate la codurile NC 2206 00 51 şi NC 2206 00 81, precum şi la codul NC 2206 00 31, dar care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2), se încadrează la poziţia 3.1.1 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
4)(4) Produsele obţinute din fermentarea unei soluţii de miere, încadrate la codurile NC 2206 00 59 şi NC 2206 00 89, precum şi la codul NC 2206 00 39, dar care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2), se încadrează la poziţia 3.1.2 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
5)(5) Produsele obţinute din fermentarea completă sau parţială a merelor şi/sau a perelor procesate, cu sau fără adaos, înainte sau după fermentare, de apă, arome şi zaharuri, încadrate la codul NC 2206 00 31, a căror presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie este egală sau mai mare de 3 bari, se încadrează la poziţia 3.2.1 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
12. (1) În aplicarea art. 353 alin. (1) din Codul fiscal, comercializarea alcoolului etilic şi a băuturilor alcoolice supuse marcării, în recipiente ce depăşesc capacitatea de 3 litri, se consideră comercializare în vrac.
6)(2) În sensul art. 353 alin. (2) din Codul fiscal, gospodăria individuală este gospodăria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a cărei producţie de ţuică şi rachiuri este consumată de către aceasta şi membrii familiei sale.
7)(3) Gospodăria individuală care deţine în proprietate livezi de pomi fructiferi şi suprafeţe viticole poate să producă pentru consum propriu din propria recoltă ţuică şi rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificaţie, denumite în continuare ţuică şi rachiuri, numai dacă deţine în proprietate instalaţii corespunzătoare condiţiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi avizate de Ministerul Sănătăţii. Instalaţiile trebuie să fie de tip alambic.
8)(4) În sensul alin. (3), prin alambic se înţelege o instalaţie de distilare alcătuită dintr-un cazan de distilare, denumit blază, o serpentină de răcire, denumită refrigerent, şi un recipient de colectare a distilatului.
9)(5) Toate gospodăriile individuale care deţin în proprietate instalaţii de producţie de ţuică şi rachiuri de tip alambic au obligaţia de a se înregistra la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au domiciliul.
10)(6) Atunci când gospodăria individuală intenţionează să producă ţuică şi rachiuri din recolta proprie, aceasta anunţă în scris intenţia la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi are domiciliul, menţionând totodată cantitatea şi tipul de materie primă ce urmează a se prelucra, perioada estimată în care instalaţia va funcţiona, precum şi cantitatea de produs estimată a se obţine. În acest caz producătorul trebuie să deţină şi mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantităţii şi a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.
11)(7) În termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea procesului de producţie, gospodăria individuală declară cantităţile de ţuică şi rachiuri produse şi solicită autorităţii vamale teritoriale calculul accizelor datorate. Autoritatea vamală teritorială stabileşte cuantumul accizelor datorate şi emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Accizele devin exigibile la momentul finalizării procesului de producţie, iar termenul de plată este până la data de 25 a lunii imediat următoare celei în care accizele au devenit exigibile, potrivit art. 345 alin. (1) din Codul fiscal.
12)(8) În situaţia în care gospodăria individuală nu declară cantităţile de ţuică şi rachiuri produse potrivit alin. (7), autoritatea vamală teritorială stabileşte, în urma verificărilor efectuate, cuantumul accizelor datorate şi emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Şi în acest caz accizele devin exigibile la momentul finalizării procesului de producţie.
13)(9) Autoritatea vamală teritorială ţine o evidenţă a gospodăriilor individuale menţionate la alin. (5) şi (6), în care sunt înscrise datele de identificare ale acestora, informaţii privind instalaţiile de producţie deţinute, cantităţile de produse declarate, precum şi date cu privire la deciziile de impunere emise potrivit alin. (7) şi (8).
14)(10) Pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodării individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din nivelul standard al accizei aplicat alcoolului etilic, prevăzut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
15)(11) Producţia de ţuică şi rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodării individuale din recolta proprie, dar care nu deţine în proprietate instalaţii de producţie, poate fi realizată în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate pentru producţia de ţuică şi rachiuri.
16)(12) În cazul prevăzut la alin. (11), antrepozitele fiscale sunt obligate să ţină o evidenţă distinctă care să cuprindă următoarele informaţii: numele gospodăriei individuale, cantitatea de materii prime dată pentru prelucrare, cantitatea de produs finit rezultată, cantitatea de produs finit preluată, din care pentru consum propriu, data preluării, numele şi semnătura persoanei care a preluat.
17)(13) Pentru ţuica şi rachiurile destinate consumului propriu al gospodăriei individuale realizate în sistem de prestări de servicii într-un antrepozit fiscal de producţie, accizele datorate bugetului de stat devin exigibile la momentul preluării produselor din antrepozitul fiscal de producţie. Beneficiarul prestaţiei, respectiv gospodăria individuală, plăteşte prestatorului contravaloarea accizelor aferente cantităţilor de ţuică şi rachiuri preluate. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din nivelul standard al accizei aplicate alcoolului etilic. Pentru cantitatea de produs preluată de gospodăria individuală care depăşeşte această limită, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic.
18)(14) Cantităţile de ţuică şi rachiuri din fructe preluate de gospodăriile individuale de la antrepozitul fiscal de producţie sunt însoţite de avizul de însoţire a mărfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, în care se înscrie menţiunea "accize percepute".
19)(15) Gospodăria individuală care intenţionează să vândă din cantităţile de ţuică şi rachiuri preluate de la antrepozitul fiscal de producţie unde au fost realizate în sistem de prestări de servicii trebuie să respecte prevederile legale în vigoare privind comercializarea acestor produse.
20)(16) Gospodăria individuală care produce ea însăşi ţuică şi rachiuri în vederea vânzării are obligaţia de a se autoriza în calitate de antrepozitar, potrivit prevederilor art. 353 alin. (3) din Codul fiscal sau, după caz, art. 362 din Codul fiscal.
21)(17) În aplicarea art. 353 alin. (3) din Codul fiscal, prin mică distilerie se înţelege o distilerie care este independentă din punct de vedere legal şi economic de altă distilerie şi care nu funcţionează sub licenţă.
22)(18) Fiecare mică distilerie prevăzută la alin. (17) are obligaţia de a depune la autoritatea vamală teritorială, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind cantitatea de alcool pur pe care a produs-o în anul calendaristic precedent şi/sau cantitatea de alcool pur pe care urmează să o producă în anul în curs.
23)(19) Declaraţia prevăzută la alin. (18) se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2.