(1)Destinatarului certificat îi revine obligația de a plăti acciza, care devine exigibilă atunci când mărfurile au fost livrate către statul membru de destinație, cu excepția cazului în care în cursul deplasării apare o neregulă în temeiul art. 419.
(2)În cazul lipsei înregistrării uneia sau a tuturor persoanelor implicate în deplasare, acestor persoane le revine, de asemenea, obligația de a plăti accizele.
(3)Produsele accizabile deținute la bordul unei nave sau al unei aeronave care efectuează traversări sau zboruri între teritoriul unui alt stat membru și România, dar care nu sunt disponibile pentru vânzare în momentul în care nava sau aeronava se află pe teritoriul unuia dintre aceste state membre, nu sunt supuse accizelor în statul membru respectiv.