Față de forma de la 03.08.2012: textul nou e marcat, cel scos e tăiat.
ArticolulMotivele de refuz al recunoaşteriiCondițiile recunoașterii
alin. (1)Recunoaşterea hotărârii străine poate Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi refuzată pentru oricare dintre recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cazuri:condiții:
alin. (1) lit. a)hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internaţional privat român; această incompatibilitate se apreciază ţinându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română şi de gravitatea efectului astfel produs;definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
alin. (1) lit. b)hotărârea pronunţată într-o materie în instanța care persoanele nu dispun liber a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de drepturile lor sediu, competența să judece procesul fără însă a fost obţinută cu scopul fi întemeiată exclusiv de pe prezența pârâtului ori a sustrage cauza incidenţei legii aplicabile conform dreptului internaţional privat român;unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
alin. (1) lit. c)procesul a fost soluţionat există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între aceleaşi părţi printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, România și statul instanței care a instanţelor române sau se află în curs de judecare în faţa acestora la data sesizării instanţei străine;pronunțat hotărârea.
alin. (2)Recunoaşterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanţa care a pronunţat Dacă hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea fost pronunțată în lipsa părții care ar fi a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost determinată înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dreptul internaţional privat român, afară numai dacă procesul priveşte starea civilă şi capacitatea unui cetăţean român, iar soluţia adoptată diferă dezbateri în fond, cât și actul de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
alin. (3)Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană.
alin. (1) lit. d)este inconciliabilă cu o hotărâre pronunţată anterior ei în străinătate şi susceptibilă de a fi recunoscută în România; (scos din text)
alin. (1) lit. e)instanţele române aveau competenţa exclusivă pentru judecarea cauzei; (scos din text)
alin. (1) lit. f)a fost încălcat dreptul la apărare; (scos din text)
alin. (1) lit. g)hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunţată. (scos din text)